Catedra geografie generală

I. Informații generale

Volontir Nina

dr. confirențiar universitar
Șef catedră

Prezentul Catedrei Geografie Generală, se constituie din succesele şi rezultatele trecutului, a cerinţelor actuale, precum şi din perspectiva viitorului. Catedra a fost întemeiată în anul 1964, fiind numită Catedra Geografie Fizică Generalăcare a fost condusă de remarcabile personalităţi din domeniul geografiei. Primul şef de catedră a fost doctorul în geografie Isai Şrira,  un pedagog de vocaţie, cu o cultură aleasă, şi  care s-a impus prin erudiţia sa  enciclopedică. Ulterior, funcţia de şef  catedră a fost suplinită de către profesori care prin potenţialul intelectual, munca plină de pasiune şi dăruire au contribuit la crearea şi menţinerea unui climat benefic, favorabil pentru activitatea didactico-ştiinţifică, a unor relaţii umane, bazate pe corectitudine, pe estimarea obiectivă a rezultatelor muncii, promovând astfel o imagine pozitivă a Catedrei şi Facultăţii atât în ţară, cât şi peste hotarele ei. Printre aceştea sunt: Goraş Ion dr, conf. univ., care a condus Catedra  în anii 1968 – 1973, 1986 – 1992; Coşcodan Mihai dr, conf. univ. (anii 1973–1980); Lungu Alexandru, dr hab., prof. univ.  (anii 1980 – 1986; 1992 – 2004); Volontir Nina, dr conf. univ., (din anul 2004 – până în present).

II. Istoria catedrei

Onorăm prezentul Catedrei Geografie Generală prin prisma trecutului şi a cerinţelor actuale, precum şi din perspectiva viitorului.

Catedra a fost întemeiată în anul 1964, fiind numită Catedra Geografie Fizică Generală. Din start, catedra a fost condusă de generoase personalităţi de geografi, competenţi şi  cu viziuni progresive. Primul şef de catedră a fost  profesorul, doctor în geografie  Isai Şrira,  un pedagogînzestrat,  personalitate de o distinsă cultură, dotat cu o erudiţie enciclopedică, model de voinţă şi continuă autoperfecţionare. Ulterior, funcţia de şef  catedră a fost suplinită de către unii din membrii catedrei, profesori care prin potenţialul intelectual, munca plină de pasiune şi dăruire au contribuit la crearea şi menţinerea unui climat degajat, favorabil pentru activitate, precum și  la menţinerea unor relaţii umane bazate pe corectitudine, pe aprecierea rezultatelor muncii, contribuind astfel la promovarea imaginii pozitive a catedrei şi facultăţii atât în ţară cât şi peste hotarele ei. Printre aceştea sunt: Goraş Ion, doctor, conferenţiar universitar – in perioadele 1968 – 1973; 1986 – 1992; Coşcodan Mihai, doctor, conferenţiar universitar – in perioada 1973 – 1980; Lungu Alexandru, doctor habilitat, profesor universitar – în perioadele 1980 – 1986; 1992 – 2004; Volontir Nina, doctor, conferenţiar universitar – din anul 2004 până în prezent.

Activităţile didactice ale catedrei cuprindeau un spectru larg de cursuri, lucrări de laborator, seminare, lucrări practice de teren la numeroase discipline din domeniul Geografiei Fizice şi geoştiinţelor înrudite (Geografie Fizică Generală, Geologie, Topografie, Cartografie, Pedogeografie, Protecţia Mediului Înconjurător, Probleme teoretice ale Geografiei Fizice, etc.)

Cursurile predate de către profesorii catedrei Verin Vera, Suhov Zinaida, Şrira Isai, Sobeţkii Vsevolod, Crivţun Boris, Goraş Ion, Balan Timofei, Beşleagă Mihai, Lungu Alexandru, Coşcodan Mihai, Ianachevici Alexandru, se deosebeau printr-o ţinută academică, erau profund documentate, susţinute de un ales material didactic şi ilustrativ. Cursurile şi lucrările de laborator  se ţineau în săli spaţioase, modern amenajate şi în laboratoare dotate cu o inedită bază tehnico – materială: colecţii valoroase de roci şi minerale, colecții de fosile, aparataj adecvat, mijloace tehnice, materiale cartografice şi bibliografice actuale.

Permanent, catedra a ţinut relaţii fructuoase de colaborare şi susţinere reciprocă cu catedrele Facultăţilor de Geografie ale Universităţilor din Odesa, Lvov și Moscova. Profesorii eminenţi ca: Iaţcko I., Belozeorov S., Gherenciuk K ., din aceste instituţii superioare de învăţămînt au fost invitaţi la catedră pentru a ţine cursuri studenţilor, precum şi a participa la desfăşurarea seminarelor ştiinţifice pe problemele contemporane ale Geografiei.

Membrii catedrei Şrira Isai, Coşcodan Mihai au desfăşurat a activitate fructuasă ca membri ai Consiliului Metodic în domeniul Geografiei din cadrul Ministerului Învăţămîntului Public al ex-U.R.S.S. ( Moscova). Profesorul Isai Şrira a participat ca coautor la elaborarea Programelor analitice pentru unele discipline geografice predate în Instituţiile Superioare şi Medii de Învăţămînt din ex-U.R.S.S.  În anul 1963 a convocat prima Conferinţă Ştiinţifică a Geografilor din Republica Moldova, iar în 1972 a fost unul dintre organizatorii Conferinţei Ştiinţifice a profesorilor de Geografie Fizică din Instituţiile Superioare de Învăţămînt din ex- U.R.S.S. Catedra, sistematic, organiza conferinţe şi seminare ciclice pe probleme de metodologia şi didactica geografiei pentru profesorii de geografie, cu deplasări în raioanele republicii. Cadrele didactice ale catedrei au desfăşurat, concomitent, cu activitatea didactică şi o susţinută muncă de cercetare ştiinţifică. Spectrul domeniilor şi direcţiilor de cercetare a fost generat de preocupările naturaliste şi interesul privind cunoaşterea paleogeografică şi geografică a teritoriului Republicii Moldova. Domeniile principale de cercetare erau: Paleobiologie, Paleobiostratigrafie, Paleogeografie, Geografie Medicinală, Paleopedologie, Landşaftologie ş.a. Din iniţiativa şi sub conducerea profesorului Sobeţkii Vsevolod   a fost creat Laboratorul ştiinţific „Biostratigrafie şi Paleogeografie” în cadrul căruia activa grupul de cercetare în următoarea componenţă: Lungu Alexandru, Plămădeală Gheorghe, Ianachevici Alexandru, Balan Timofei; Trestian Grigore.  Laboratorul a funcţionat activ în ulteriorii ani sub conducerea  profesorului universitar, doctor habilitat  Lungu Alexandru.

Rezultatele deosebite ale cercetărilor ştiinţifice obţinute de colaboratorii Laboratorului ştiinţific „Biostratigrafie şi Paleogeografie„ au fost reflectate în numeroase lucrări ştiinţifice: 12 monografii, 5volume tematice,  articole ştiinţifice, înalt apreciate de specialiştii din domeniu.

Unele lucrări ştiinţifice şi de popularizare a ştiinţei geografice, cărţi de referinţă, elaborate de membrii catedrei au obţinut distincţii,  însoţite de recompense  şi premii pentru valoarea lor. Astfel, lucrarea  elaborată de către Şrira Isai „Geografia continuă cercetările” a fost premiată cu Diploma de Gradul I a Societăţii Geografice din ex-U.R.S.S. Iar lucrările  profesorului, doctor habilitat Felidman Efim, din domeniul Geografiei Medicinale, au fost destinse cu Premiul de Stat al ex-U.R.S.S.

Catedra a iniţiat şi a organizat numeroase conferinţe, simpozioane şi seminare ştiinţifice internaţionale, spre exeplu: Simpozionul Internaţional „Pleistocenul Tiraspolului” – anul 1969; Conferinţa Internaţională cu tema: „Limita Pliocen – Cuaternar”; Conferinţe ştiinţifice cu tema: „Problemele ocrotirii şi utilizării raţionale a resurselor naturale din împrejurimile oraşului Tiraspol” – anii 1972, 1978, 1984.

Membrii catedrei au susţinut diverse Lucrări de Contract cu Direcţia de Geologie din Republica Moldova, cu Trestul Aerogeologic din Moskova, cu Expediţia Geologică din Pricernomoria de Nord, care au adus o contribuţie deosebită la crearea bazei tehnico – materiale a catedrei.

Profesorii Lungu Alexandru şi Goraş Ion,  pentru munca plină de abnegaţie şi dăruire desfăşurată în cadrul catedrei au fost destinşi cu titlul „Eminent al Învăţămîntului Superior din ex-U.R.S.S.”

Merită atenţie coordonarea lucrului ştiinţific cu studenţii de către cadrele didactice ale catedrei. O susţinută activitate de cercetare a studenţilor se desfăşura în cadrul Societăţii Ştiinţifice Studenţeşti, coordonată cu mult spirit de creaţie de către profesorul Alexandru Lungu. Membrii acestei Societăţi realizau studii asupra cadrului geografic şi geologic din împrejurimile oraşului Tiraspol, precum şi a întregii republici. Studenţii prezentau interesante comunicări ştiinţifice la Conferinţele Ştiinţifice studenţeşti desfăşurate în cadrul facultăţii, precum şi în Instituţii de Învăţămînt Superior din Chişinău, Odesa, Kiev. Lucrările ştiinţifice realizate de unii studenţi au fost înalt apreciate şi premiate. Spre exemplu, studenţii Nina Volontir şi Grigorie Averbuh au devenit Laureaţi ai Concursului Republican de Lucrări ştiinţifice studenţeşti şi premiaţi cu Diploma de Gradul I, pentru lucrarea cu tema: „Impactul stării vremii asupra sănătăţii persoanelor cu maladii cardio – vasculare din oraşul Tiraspol”,  conducător ştiinţific profesor universitar, doctor habilitat Efim Felidman.

Menţionăm, îndeosebi, organizarea instruirii practice a studenţilor prin desfăşurarea aplicaţiilor de teren în impresionante localităţi din Moldova şi alte ţinuturi limitrofe, cu care ocazie se oferea studenţilor un contact direct cu natura, dar şi posibilitatea colectării unui bogat material geografic. Rămân de neuitat aplicaţiile practice efectuate în Nordul Moldovei, pe traseele marcante din împrejurimile satului Naslavcea, orăşelului Otaci, în valea râului Nemia (afluent de stânga al Nistrului), unde studenţii cunoşteau un ţinut cu o deosebită expresivitate a evoluţiei geologice a teritoriului; cu monumente geomorfologice şi geologice unicale; cu lacuri şi izvoare cu apă limpide şi curată; cu diferite tipuri de sol etc. Perind în memorie practicile complexe realizate în regiuni mai îndepărtate din cuprinsul ex-Uniunii Sovetice: peninsula Kola, regiunea Murmansk, Republicile Baltice, Munţii Caucaz, Uzbekistanul, lacul Baical, peninsula Crimeea, unde studenţii au cunoscut şi studiat variate, irepetabile şi încântătoare peisaje geografice. Studenţii se întoarceau din practica de teren cu impresii de neuitat asupra obiectivelor vizitate şi studiate, acumulând şi un bogat material factologic.

După evenimentele tragice din 1992 şi evacuarea Institutului Pedagogic din Tiraspol, Catedra a reînviat ca Pasărea Fenix din cenuşă şi s-a afirmat din plin la procesul de studii şi activitatea de cercetate ştiinţifică. Printre cadrele didactice care au creat noua bază tehnico- materială, au fondat laboratoare didactico-ştiinţifice, au organizat procesul de studii în noiile condiţii extrem de dificile, merită recunoştinţă, respect şi multă consideraţie profesorul Alexandru Lungu. Catedra a pornit la un nou drum cu un contingent de cadre didactice reînnoit cu circa 60% din bunii şi destinşii absolvenţi ai facultăţii (Mironov Ion, Bejenaru Gherman, Codreanu Igor, Roşcovan Serafima, Dilan Vitalie).

Cadrele didactice, titularii de curs activ s-au încadrat în predarea cursurilor la specialităţile noi formate: Geografie şi Hidrologie; Geografie şi Meteorologie; Agrometeorologie; au elaborat manuale universitare şi o serie de lucrări metodice pentru efectuarea eficientă a lucrărilor de laborator ( autori: Lungu Alexandru, Volontir Nina, Mironov Ion, Balan Timofei, Codreanu Igor, Sofroni Valentin, Puţuntică Anatolie). În 2001 catedra a fost redenumită: Catedra Geografie Generală, menţinându-şi organizarea şi structura. În prezent componenţa catedrei o formează 7 cadre didactice titulare şi două prin cumul, dintre care: 5 – conferenţiar universitar, doctor (Volontir Nina, Mironov Ion, Codreanu Igor,  Puţuntică Anatolie, Bejenaru Gherman); 1 – lector universitar, doctor (Castraveţ Tudor); 1 – lector universitar  (Dilan Vitalie); prin cumul intern 1 – lector universitar (Prepeliţa Afanasie); prin cumul extern 1 –  conferenţiar universitar, doctor  (Boboc Nicolae).

Membrii Catedrei Geografie Fizică Generală,  anul 1971, şef catedră Goraş Ivan (În rîndul de jos din dreapta spre stînga: Crivţun Boris, Iarun Galina, Barîşnicova Vera, Goraş Ivan, Roşcovan Serafima, Bolocan Ana; În rîndul de sus din dreapta spre stînga: Lungu Alexandru, Şrira Isai, Balan Timofei, Ianachevici Alexandru, Laborantul catedrei).
Profesorii: Vârlan Mihail, Goraş Ivan, Crivţun Boris, Coşcodan Mihai într-o expediţie geografică în Codrii Moldovei.
Doctor Lungu Alexandru,  în Laboratorul de Geologie studiază cu studenţii reminiscenţe de faună fosilă.
Şedinţa Catedrei Geografie Fizică Generală, anul 1972 (Şrira Isai, Coşcodan Mihai, Beşleagă Mihail, Balan Timofei,  Goraş Ivan, Lungu Alexandru,  Crivţun Boris).
Şedinţa catedrei Geografie Generală, anul 2010, şef catedră dr. Nina Volontir (din dreapta spre stînga: Lungu Al., Bliuc I., Balan T., Puţuntică A., Dilan V., Sofroni V., Volontir N., Codreanu I., Braga D., Stasiev G., Moronov I., Bejenaru Gh., Malai I.)

III. Membrii catedrei

Volontir Nina,  dr. conf. universitar, şef catedră Geografie Generală

Absolventă (în anul 1976) a Facultății de Geografie, Universitatea de Stat Tiraspol, specialitatea: Geografie şi Biologie.  Activează la Facultatea de Geografie,UST din anul 1979.  Face studii de doctorat, specialitatea 11.00.04 Geomorfologie şi Paleogeografie, la Institutul de Geografie al Academiei de Ştiinţe a ex-URSS din Moscova, susținând teza de doctor în geografie.  Ține cursurile de Geomorfologie și Teoria și metodologia geografiei (studii de licență), Geografia evolutivă (ciclul II, studii de master), organizează şi desfăşoară aplicaţii practice pe teren, coordonează și îndrumă studenții la  elaborarea tezelor de licenţă şi masterat.  Manifestă interes științific pentru ştiinţe ale naturii. Este coautor la două monografii, publică articole științifice, suporturi de curs universitare, manuale de geografie pentru învățământul preuniversitar, atlase școlare, materiale didactice. Activează ca membru al Seminarelor Ştiinţifice de Profil: 166.02 – Protecţia mediului ambiant şi folosirea raţională a resurselor naturale, 153.05 – Meteorologie, Climatologie, Agroclimatologie (Institutul de Ecologie și Geografie al AȘM),  13.00.02 Teoria şi metodologia instruirii (pe discipline),  UST; membru al Colegiului de redacţie,  Revista Ştiinţifică ACTA ET COMMENTATIONES, Ştiinţe ale Educaţiei, UST; membru al Senatului UST, membru al Consiliului Olimpic la Olimpiadele Republicane de Geografie. A realizat  stagii de formare continuă la: Universitatea de Stat ,,Mihail Lomonosov” – Moscova; Universitatea „AL. I. Cuza” – Iaşi; Universitatea Tehnică, Facultatea  de Hidrologie – Timişoara; Universitatea „Ştefan Cel Mare”, Facultatea Geografie-Istorie – Suceava, Universitatea de Stat din Tiraspol. Pentru neobosita şi rodnica sa activitate în învăţământ și cercetare este decernată cu Diploma de Excelenţă a Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova.

Codreanu Igor, dr. conf. universitar

Şef: Departamentul Managementul Procesului de Instruire şi Asigurare a Calității

Absolvent al Facultății de Geografie în anul 1990, specialitatea: Geografie-Biologie, Universitatea de Stat din Tiraspol. Activează la Catedra Geografie Generală din anul 1994. Din noiembrie 1997 face studii de doctorat la Institutul Naţional de Ecologie din Republica Moldova, la specialitatea: 11.00.11 Protecţia Mediului Înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale. În iunie 2005 susţine cu succes teza de doctor în geografie, iar rezultatele ştiinţifico-didactice au fost apreciate prin conferirea în decembrie 2007 de către CNAA a titlului de conferenţiar universitar.  Pe parcursul  activităţi științifice este preocupat de cercetări asupra bazinelor hidrografice, fiind în căutarea metodelor noi de cercetare din practica internaţională şi aplicarea acestora în cercetările din Republica Moldova. Este autor şi coautor la peste 20 de  lucrări didactico-metodice pentru învăţămîntul preuniversitar şi universitar (autor de manuale și ghiduri universitare; autor de manual și ghiduri pentru învpțământul preuniversitar). Publică o monografie, articole țtiințifice în volume și reviste naționale și internaționale. Activând în calitate de conferenţiar la catedră, a elaborat programe analitice la cursurile  predate la ciclul I: Geografia Mediului Înconjurător, Protecţia mediului,  Pedogeografie, Ecogeografie. În cadrul ciclului II, masterat, susţine cursurile: Managementul  și Economia mediului, Analiza spaţială,   Metode de cercetare în Geografia Mediului, Legislația Ecologică și standardele  de mediu în Republica Moldova, de Arii naturale protejate de Stat, Managementul resurselor natuarle în Republica Moldova.  Coordonează cu  elaborarea tezelor de licenţă şi a celor de masterat, iar studenţii participînd la conferinţe ştinţifice, ocupă locuri fruntaşe. Este abilitat de către ANACEC (26.11.2018) cu drept de conducător de doctorat la 2 profile: Profilul Geografie, Specialitatea:153.02. Geografie fizică,biogeografie și geografia solurilor, geoecologie și Profilul Ecologie și protecția mediului, Specialitatea:166.02. Protecția mediului și folosirea rațională a resurselor natuarle.

Mironov Ion, doctor, conferențiar universitar

Decan al Facultății de Geografie

Absolvent al Facultății de Geografie, specialitatea: Geografie şi Biologie, Universitatea de Stat din Tiraspol. Urmează studiile de doctorat la Institutul de Geografie AŞM (1995-1998). În anul 2000 susţine cu succes teza de doctor în geografie cu tema: Evoluţia valorificării resurselor naturale şi modificările în mediul geografic în Republica Moldova. Din 1992 î-şi desfăşoară activitatea didactică în cadrul Facultăţii de Geografie, Catedra Geografie Generală, de la asistent universitar până la conferenţiar universitar. Ține cursurile de Topografie şi Cartografie, Organizarea teritoriului (ciclul I-licență), Cartologie, Cartografiere tematică, Cartografie digitală (ciclul II-master), organizează şi desfăşoară aplicaţii practice pe teren, coordonează și îndrumă studenții la elaborarea tezelor de licenţă şi masterat. A participat în Proiectul UNESCO „Administrarea şi Managementul Învăţământului Superior pentru Țările din Europa de Sud-Est” în domeniul Asigurării calităţii învăţământului superior, a participat în procesul de perfecţionare a profesorilor de geografie din învățământul preuniversitar, a coordonat realizarea lucrărilor metodice pentru conferirea gradului didactic, cât şi recenzarea lor. A fost referent oficial al tezei de doctor în geografie, membru al Comisiei de Acreditare a instituţiilor universitare la specialitatea geografie, membru al Comisiei de evaluare a manualelor şcolare, membru al Consiliului Olimpic Național la Geografie. Este membru al Seminarului ştiinţific de specialitate în Ştiinţele geonomice, membru al Senatului Universităţii, directorul Proiectului instituţional de cercetări ştiinţifice aplicative cu tema: Studiul peisajelor culturale pe teritoriul Republicii Moldova în contextul dezvoltării durabile (2015-2019). Rezultatele activităţii ştiinţifice sunt expuse la diverse conferinţe şi simpozioane naţionale şi internaţionale de profil. Este autor la peste 50 lucrări ştiinţifice şi didactico-metodice, manuale şi atlase şcolare.

Puțuntică Anatol, dotor, conferenţiar universitar

În anul 1991, după absolvirea şcolii medii de cultură generală din satul natal, în urma susţinerii examenelor de concurs este înmatriculat la Facultatea de Geografie a Institutului Pedagogic de Stat „T.G. Şevcenco” din Tiraspol. Pe bază de concurs, în septembrie 1991, este transferat la studii în România, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Facultatea Geografie-Geologie. După absolvirea facultăţii este angajat în funcţie de lector-asistent la Catedra Geografie Generală, Universitatea de Stat din Tiraspol.  Face studii de doctorat la Institutul Naţional de Ecologie din Republica Moldova la specialitatea Ecologie generală. În 2008 susţine cu succes teza de doctor în geografie. În anul 2009  i s-a conferit titlul de conferenţiar universitar-interimar la Catedra Geografie Generală, iar din 2010 conferențiar universitar la aceeași catedră.
În prezent predă la ciclul I (licență) cursurile:  Meteorologie-Climatologie, Procese şi fenomene geografice de risc, Teoria şi metodologia geografiei; la ciclul II (masterat) – Istoria şi metodologia științei, Microclimatologie, Cooperarea internațională a Republicii Moldova în domeniul mediului, Expertiza și auditul ecologic, Geostatistică, Hazarduri naturale și antropogene.
Manifestă un interes deosebit faţă de cercetările ştiinţifice în domeniul climatologiei și meteorologiei, a elaborat şi publicat circa 80 lucrări ştiinţifice în volume și reviste naționale și internaționale‚ lucrări didactico-metodice (manuale universitare și suporturi de curs, compendium pentru lucrările practice etc). A  realizat stagii de formare continuă în diverse instituţii şi centre educaţionale din ţară şi de peste hotare. Participă activ la conferinţe naţionale şi internaţionale cu prezentări de lucrări științifice. Este abilitat cu drept de conducător de doctorat la profilul 153. Geografie, specialitățile  153.01. – Teoria şi metodologia geografiei și  153.05. – Meteorologie, climatologie, agrometeorologie.

Bejenaru Gherman, doctor, conferențiar universitar interimar

Absolvent (în anul 1992) al Facultății de Geografie, Universitatea de Stat Tiraspol, specialitatea: Geografie și Biologie. 
În perioada 1994-1997 face studii de  doctorat la Institutul de Cercetări Științifice în Domeniul Apelor și Îmbunătățirilor Funciare.  
În anul 2017 susține teza de doctor în științe geonomice, specialitatea 166.02 – Protecția mediului și folosirea rațională a resurselor naturale. Este coautor la două monografii, publică articole științifice, manuale universitare, materiale didactice și cartografice.
Realizează stagii de formare continuă și mobilitate academică în universități și instituții academice din țări de peste hotare (Portugalia, Austria, SUA, Ungaria, Ucraina, Polonia, România).
Domeniile de interes științific:  Hidrologie generală, Sisteme Geografice Informaționale.
Este membru a Asociației obștești OIKUMENA.

Dilan Vitalie, lector universitar

Absolvent (în anul 1995)  al Facultății de Geografie, Universitatea de Stat Tiraspol, specialitatea Geografie şi Biologie. Face studii de doctorat  la Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi, România, specialitatea: Geografie Fizica. În anul 2005, în cadrul Proiectului  “Tehnologia geoinformaţională pentru dezvoltarea durabilă a Ţărilor Vecinătăţii Estice”, Programul TEMPUS IV, finanţat de Comisia Europeană – Agenţia Executivă de Educaţie, Audiovizual şi Cultură (EACEA), implementat de Institutul Regal de Tehnologii (KTH) din Stockholm, Suedia, împreună cu un grup de colegi înfiinţează în Facultatea de  Geografie  Laboratorul Sisteme Informaţionale Geografice, pe care îl conduce până în prezent. Participă în cadrul unor poiecte naţionale şi internaţionale, atât în calitate de consultant științific, cât şi manager de proiect.  Domeniile de interes didactico-științific țin de Geografia fizică,  Geoinformatică, Design cartografic. Publică  suporturi de curs pentru studii de master, compendium pentru lucrările de laborator la cursul de Geografie fizică generală. Rezultatele activităţii de cercetare sunt prezentate și publicate în volumele conferinţelor naţionale şi internaţionale la care participă activ și în procesul de organizare. Este membru a Asociației obștești OIKUMENA.

Castraveț Tudor, lector universitar, doctor

Absolvent  (în anul 1996) al Facultății de Geografie, Universitatea de Stat Tiraspol, specialitatea Geografie şi Biologie. Începând din anul 1999  î-și desfăsoară activitatea  în domeniul învățământului preuniversitar și universitar, precum și în cercetare,  În present deține postul didactico-științific de  lector universitar, doctor la Catedra Geografie Generală. A susținut teza de doctor în științe geonomice cu tema „Modelarea eroziunii prin apă în câmpia Prutului de Mijloc ca suport pentru planificarea dezvoltării durabile” la specialitatea 166.02 – Protecția mediului și folosirea rațională a resurselor naturale. Printre domeniile de interes științific  menționăm  aplicațiile SIG în modelarea proceselor hidrologice și geomorfologice. Este unic autor și/sau coautor a peste 50 de lucrări științifice, inclusiv a 6 manuale și ghiduri universitare. Este membru a Asociației obștești OIKUMENA.

IV. Lista disciplinelor

Denumireacursului: Geomolfologie

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii:

Cursul Geomorfologie constituie un curs fundamental, destinat pregătirii şi formării viitorilor specialişti în geografie, precum şi a profesorilor de geografie. Prin predarea cursului de Geomorfologie se va urmări formarea unei imagini juste şi complete despre relieful terestru ca rezultat al acţiunii factorilor endogeni şi exogeni. O deosebită atenţie se va acorda actiunii dintre relief şi celelalte componente diferenţiate ale învelişurilor Pămâtului împreună cu diversitatea aspectelor ce rezultă din activitatea societăţii umane. Cursul poartă şi un pronunţat caracter practico-aplicativ,  deoarece studenţii în rezultatul însuşirii materiei de geomorfologie  vor obţine deprideri practice de cercetare ştiinţifică în laborator sau  direct în natură, precum şi abilităţi de organizare şi desfăşurare  cu elevii a unei excursii, drumeţii în scopul cunoaşterii, studierii orizontului local şi formării unui comportament şi culturi ambientale.

Denumirea cursului: Teoria şi Metodologia Geografiei

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii:

Cursul Teoria şi metodologia Geografiei constituie un curs fundamental, destinat pregătirii şi formării viitorilor specialişti în geografie, precum şi a profesorilor de geografie.  Predarea cursului de Teoria şi metodologia Geografiei ţine seamă ca viitorul specialist în geografie  şi profesorul de geografie să fie capabil să aprecieze în mod critic ideile noi în Geografie; să-şi restructureze concepţiile; să-şi formeze o atitudine  corectă  şi ştiinţifică asupra diverselor concepţii contraverse, care determină şi asigură dezvoltarea ştiinţei geografice. Cursul poartă şi un evident caracter aplicativ,  deoarece studenţii în rezultatul însuşirii programei cursului  vor obţine deprideri practice de aplicare a elementelor teoretice şi metodologice ale Geografiei  într-un studiu ştiinţific de laborator sau  direct în natură, precum şi abilităţi de organizare şi desfăşurare  cu elevii a unor investigaţii ştiinţifice.

Denumirea cursului: Fenomenele şi procese geografice de risc.

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii:

 Fenomene şi procese geografice de risc, cunoscute şi sub denumirea de hazarde şi riscuri, calamităţi, dezastre au devenit o problemă prioritară a geografiei mondiale contemporane. Acest fapt este determinat, nu numai de frecvenţa lor sporită, dar şi de intensitatea cu care se produc şi mai ales, de impactul lor asupra mediului şi societăţii. Sînt bine cunoscute în literatura de specialitate definiţiile  fenomenelor şi proceselor de risc, elaborate de secretariatul ONU şi publicate în dicţionarul IDNDR în anul 1992. Cursul are menirea de a scoate în prim plan, principalele aspecte care caracterizează fenomenele şi procesele geografice de risc, referindu-ne în special la cauzele acestora (naturale şi antropice) şi diminuarea impactului lor. Noţiunea de risc, hazard, dezastru au fost impuse în problematica globală a cercetării ştiinţifice de evaluare a fenomenelor cu consecinţe grave şi de dezvoltarea civilizaţiei. Creşterea pierderilor umane şi materiale datorate unor fenomene naturale extreme a dus la apariţia  iniţiativelor ştiinţifice pe plan internaţional: stabilirea tendinţei de evoluţie a acestor fenomene în timp şi spaţiu, precum şi strategiile posibile de atenuare a lor. Numărul mare de victime şi pagube materiale au impus abordarea globală a acestor fenomene şi impunerea lor ca obiect de studiu în instituţii de învăţământ.         

Denumirea cursului: Geologie

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii

 În cadrul cursului  de Geologie  studenții vor fi familiarizați cu diverse procese geologice în analiza şi interpretarea informaţiei geologice, atât în munca de cercetare ştiinţifică cât şi în activitatea didactică. Prin cursul de faţă se urmăreşte cunoaşterea principalelor noţiuni teoretice şi practice ale geologiei; cunoaşterea  legităţilor şi criteriilor repartizării mineralelor şi rocilor în litosferă şi reprezentării lor pe hărţile tematice; metodelor de descriere şi determinare a mineralelor şi rocilor  în aflorimente. Aplicaţiile efectuate vor avea tangenţă cu conţinuturi din curriculumul şcolar.

Denumirea cursului: Topografie – Cartografie

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii: Cursul Topografie-cartografie constituie un curs integru, destinat pregătirii şi formării viitorilor specialişti, în deosebi geografi, având menirea familiarizării studenţilor cu principalele mijloace de reprezentare a suprafeţei terestre pe variatele produse cartografice. Cursul are şi un pronunţat caracter practic, unul dintre obiectivele sale fiind obţinerea de către studenţi a deprinderilor de analiză şi întocmire a lor, deoarece activitatea complexă a oricărui geograf e de a fi permanent în contact cu harta geografică, atât în munca de cercetare ştiinţifică (în birou sau pe teren) cât şi în activitatea didactică.

Denumirea cursului: Meteorologie-climatologie.

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii.

 Meteorologie şi climatologie sunt discipline de specializare ale Geografiei fizice şi constituie una din disciplinele de bază din învăţământul superior, care contribuie la formarea studenţilor geografi, ca viitori specialişti în cercetare în domeniul Ştiinţe ale Pământului, sau ca profesori de profil. Meteorologia este o ramură a ştiinţelor geografice şi are ca obiect studierea atmosferei şi a fenomenelor care se produc în cuprinsul acesteia. Scopul climatologiei este studiul proceselor de formare a climei, precum clasificarea şi descrierea climatelor de pe globul Pământesc.  Procesele şi fenomenele fizice care se petrec în atmosferă şi la suprafaţa terestră, contribuie în mod considerabil la formarea peisajelor geografice, stând şi influenţând toate fenomenele ce se produc în cadrul celorlalte geosfere: hidrosfera, reliefosfera, climatosfera, biosfera etc., studiate în cadrul domeniului Ştiinţe ale Pământului. De aici, rezultă complexitatea ţşi interdisciplinaritatea ştiinţei meteorologice şi climatologice cu celelalte ştiinţe ale mediului natural şi uman. Cercetarea climei, sub diversele sale aspecte, permite stabilirea unor corelaţii multiple între aceasta şi celelalte componenete ale mediului, inclusiv cu activitatea umană. Aceasta din urmă, pe de o parte, suportă consecinţele climei, iar pe de alta, o influențează. Aspectele legate de meteorologie şi climatologie în respectivul curs, sunt expuse într-o corelație logică. Partea climatică a cursului nu se regăseşte doar în ultimele trei capitole, dar şi în celelalte capitole, întrucît paralel cu expunerea proceselor fizice ale atmosferei se examinează și consecințele climatice ale acestora. Cursul contribuie la formarea competenţelor ce pun în evidenţa însuşirea noţiunile de bază, starea şi tendinţele de dezvolatare a meteorologiei şi climatollogiei globale, regionale, cât şi locale, ca ramură a geografiei contemporane.   

Denumirea cursului: Hidrologie

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii:

Cel mai important obiectiv al Hidrologiei este cel al cercetării fundamentale. Cursul are legătură directă și nemijlocită cu așa discipline geografice ca Geomorfologia, Geologia, Geografia Fizică Generală, precum și cu științele clasice fundamentale – Fizica, Matematica și Chimia. Deoarece atacă și domenii tehnice, trebuie să răspundă și la unele probleme aplicative:

  • determinarea legităților de bază a bilanțului de apă în natură
  • stabilirea bilanțurilor hidrologice pe teritorii componente din cadrul continentelor: bazine hidrografice (precipitații, umiditatea solului, scurgeri pe cursurile de apă), unități de relief etc.
  • determinarea volumului de apă care se scurge printr-un profil transversal din cadrul unui râu (potențial hidroenergetic)
  • variația volumului de apă scurs în diferite intervale calendaristice;
  • stabilirea valorilor extreme ale scurgerii din cadrul cursurilor de apă (valori maxime și minime)
  • scurgerea aluviunilor
  • prognoza volumului și nivelului, influenta acțiunii umane asupra cantității și calității apelor etc.

(Ciclul II – studii de master)

Denumirea cursului: Analiza spaţială

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii: Cursul Analiza spaţială contribuie la formarea competenţelor cognitive de căutare, de aplicare şi de analiză critică a informaţiei din diferite surse referitoare la aspectele istorice privind dezvoltarea şcolii analizei spaţiale şi a personalităţilor care au contribuit la dezvoltarea acesteia. Domeniul aplicativ al analizei spaţiale se va axa pe morfometria bazinelor hidrografice în dinamică şi corelarea cu factorii de mediu care au condiționat modificări diferențiate.

Denumirea cursului: Cartografie digitală

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii: Cursul îşi propune abordarea noţiunilor de bază (concepte, tehnici şi programe) implicate în procesul de creare, prelucrare şi actualizare a hărţilor în format digital. Subiectele principale sunt constituite de sursele de date, procesul de abstractizare, sistemul de referinţă, scară, proiecţie, acurateţe şi interpretare a hărţilor. Cursul are şi un pronunţat caracter practic, unul dintre obiectivele sale fiind obţinerea de către studenţi a deprinderilor de întocmire şi analiză a hărţilor.

Denumirea cursului: Cartologie

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii:  În cadrul cursului Cartologie studenţii vor fi familiarizaţi cu varietatea procedeelor cartografice în analiza şi interpretarea informaţiei geografice, atât în munca de cercetare ştiinţifică cât şi în activitatea didactică. Prin cursul de faţă se urmăreşte cunoaşterea principalelor aspecte teoretice şi practice ale cartografiei; cunoaşterea principiilor şi metodelor de întocmire a hărţilor; cunoaşterea procedeelor de analiză şi interpretare a lor. Aplicaţiile elaborate vor avea tangenţă cu conţinuturi din curriculumul şcolar la geografie.

Denumirea cursului: Geologia regională

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii: Cursul Geologie regională contribuie la formarea competenţelor cognitive de căutare, de aplicare şi analiză critică a informaţiei din diferite surse referitoare la stratigrafia, litologia şi paleogeografia teritoriului interfluviilor Nistru-Prut. În acest curs studenţii vor învăţa să utilizeze datele secţiunilor geologice (aflorimente, sonde) pentru a reconstitui condiţiile paleogeografice a teritoriului dat în diferite etape geologice. Aplicaţiile elaborate vor avea tangenţă cu conţinuturi din curriculumul şcolar la geografie.

Denumirea cursului: Istoria şi metodologia ştiinţei

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii: Istoria şi metodologia ştiinţei constituie un curs, destinat pregătirii şi formării viitorilor specialişti pentru a analiza reperele teoretice şi metodolofice ale ştiinţei în general, pentru a servi acestora, atât în munca de cercetare ştiinţifică, cât şi în activitatea didactică, unde în ultimul timp, se resimte accentul fixat pe direcţii de inetrdisciplinaritate. Actualul curs are menirea familiarizării masteranzilor cu varietatea aspectelor teoretico-metodologice ale ştiinţei contemporane.

Denumirea cursului: Managementul şi economia mediului.

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii: Cursul Managementul şi economia mediului contribuie la formarea competenţelor cognitive de căutare, de aplicare şi de analiză a informaţiei cu privire la relaţia dintre dezvoltarea economică şi cerinţele contemporane de menţinere şi înbunătăţire a calităţii mediului. În acest curs studenţii vor învăţa cum se eleborează politicile de mediu în cadrul UE şi în contextul dezvoltării durabile a societăţii în acest spaţiu. Studenţii vor cunoaşte şi vor deosebi componentele mecanismului economic de management al mediului în Republica Moldova prin utilizarea subvenţiilor, a tacselor, a sancţiunilor, etc.

Denumirea cursului: Metode de cercetare în Geografia Fizică

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii: Cursul Metode de cercetări în Geografia Fizică contribuie la formarea competenţelor cognitive de căutare, de aplicare şi de analiză critică a metodologiei a Geografiei Fizice. Complexitatea mare a obiectului de cercetare, în care se îmbină natura cu societatea,face ca metodologia geografiei să aibă un specific al ei prin recurgerea la unele principii, metode, procedee şi mijloace particulare adecvate obiectului cercetat. În acest curs studenţii (masteranţii) vor învăţa cum să utilizeze metodele de cercetare în Geografia Fizică.

Denumirea cursului: Microclimatologie

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii:   Condiţiile climatice reprezintă unul din elementele mediului natural care joacă un rol deosebit de important în viaţa şi activitatea omului. Mediul geografic reprezintă un factor important în dezvoltarea societăţii dar nu este determinat. El înfluenţiază în permanentă dezvoltarea societăţii, iar gradul de influenţă este diferit de la o epocă istorică la alta. În activitatea sa productivă omul transformă în permanenţă mediul geographic acţionând asupra componentelor lui. Schimbând natura, omul nu întodeauna s-a gândit şi la consecţie care, uneori, îi pot fi fatale. Posibilităţile de schimbareau crescut odată cu dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii şi în prezent putem spune că nu există loc de pe suprafaţa Pământului unde omul să nu fie pătruns.   Cercetând condiţiile naturale în vederea valorificării lor a apărut necesitatea cunoaşterii condiţiilor fizico-geografice şi implicit a climatului, atât sub aspectul deosebirilor care le determină.    Lărgirea domeniului de aplicare a climatologiei a făcut ca prin diferenţiere şi specializare, prin interacţiunea cu alte ştiinţe, la ora actuală numărul stiinţelor ştiinţifice să fie foarte mare. Aproape că nu există domeniu de activitate în care climatologia să nu-şi găsească aplicabilitate.    Cursul  contribuie la formarea competenţelor ce pun în evidenţa noţiunile de bază, starea şi tendinţile de dezvoltare a microclimatologiei globale, regionale, cât  şi locale, ca ramură a climatologiei contemporane.

Denumirea cursului: Geografia Evolutivă

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii: Cursul Geografia Evolutivă   are tangenţe  logice cu  unele conţinuturi ale cursului Geologie, partea Geologie istorică studiat la ciclul I. În studierea acestui curs masteranzii vor lua cunoştinţă despre evoluţia geosistemului şi reconstituirea peisajului geografic din diferite etape ale istoriei geologice a Pământului. Materiile însuşite la curs vor servi o bună bază teoretică şi metodologică pentru specialiştii care vor activa în domeniul învăţământului preuniversitar, precum şi pentru cei din cercetare şi inovare.

Denumirea cursului: Web GIS

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii: Cursul WEB GIS își propune să prezinte noțiunile fundamentale de WebGIS necesare unui student. De asemenea, se prezintă aspectele teoretice și practice ale WebGIS. Sunt prezentate principalele operații necesare pentru realizarea unui sistem WebGIS, precum și cele mai importante aplicații WebGIS. În urma parcurgerii cursului studenții vor fi capabili să utilizeze un cadru software pentru realizarea unei platforme WebGIS.

Denumirea cursuluiHidrometrie

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii:  Hidrometria reprezintă ştiinţa care este preocupată de elaborarea şi proiectarea instrumentelor şi metodologiilor de efectuare a observaţiilor şi măsurătorilor din obiectele acvatice. Doar în baza lor este posibilă analiza şi prognoza fenomenelor care decurg în râuri, lacuri, ape subterane şi alte obiecte acvatice. O altă latură importantă a specialităţii este elaborarea metodologiilor de prelucrare a datelor măsurătorilor şi metodicilor de calcul a elementelor fenomenelor hidrologice. Cursul dat are ca scop familiarizarea cu instrumentele, construcţiile şi aparatele destinate efectuării măsurătorilor hidrologice. Cunoaşterea la nivel teoretic şi practic a construcţiei aparatelor, principiilor de funcţionare a lor. Un rol important revine însuşirii metodicilor efectuării măsurătorilor hidrometrice pentru diferite obiecte acvatice. O atenţie deosebită este acordată calităţii şi preciziei calculelor hidrologice deoarece informaţia prelucrată este furnizată serviciilor hidrometeorologice şi servesc ca bază pentru prognozele hidrologice.

Denumirea cursului:  Monitoring de mediu

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii:   Cursul Monitoring de mediu reprezintă disciplina despre un sistem complex (integrat) de supraveghere continuă a stării mediului, resurselor naturale, impactului antropic şi a., care asigură cadrul necesar informaţional pentru luarea de decizii operaţionale, elaborarea strategiei şi planurilor de acţiuni pentru prevenirea consecinţelor negative ale activităţii antropice, precum şi ale calamităţilor naturale.

Pe parcursul studierii acestui curs masteranzii fac cunoştinţă cu obiectul de studiu al monitoringului de mediu (ecologic); cu terminologia şi tipurile de monitoring; structura monitoringului ecologic la nivel local, zonal, naţional, regional şi global; factorii de mediu şi sistemele de monitoring a calităţii lor; cu direcţiile de activitate ale monitoringului.

Denumirea cursului: Geomorfometrie

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii: Cursul Geomorfometrie contribuie la formarea competențelor cognitive de căutare, de aplicare și de analiză critică a informației din diferite surse referitoare la instrumente și tehnici de analiză morfometrică a reliefului. Acest curs este menit de a oferi o privire generală asupra conceptelor geomorfometriei precum și asupra relațiilor acesteia cu geografia și geomorfologia. De asemenea, de a cunoaște diverse căi de colectare a datelor despre relief. Prezintă câteva metode de vizualizare a datelor despre relief. Introduce tehnici privind parametrizarea și analiza reliefului.

Denumirea cursului: Introducere în Sisteme Informaționale Geografice

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii: Cursul își propune să prezinte noțiunile fundamentale de informatică necesare unui student geograf. De asemenea, se prezintă aspectele teoretice ale Sistemelor Informatice Geografice. Baza de date spațială, modele de reprezentare a datelor spațiale, problema hărții digitale. Sunt prezentate principalele operații ce se pot efectua cu un produs SIG, precum și cele mai importante aplicații geografice ale SIG. În urma parcurgerii cursului studenții vor fi capabili să utilizeze un soft SIG pentru realizarea unor hărți tematice sau analize spațiale necesare în activitatea lor de cercetare sau în realizarea lucrării de diplomă.

Denumirea cursului: Proiectarea Sistemelor Informaționale Geografice.

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii: Cursul contribuie la formarea competențelor cognitive de căutare, de aplicare și de analiză a informației din diferite surse referitoare la principiile și tehnicile proiectării unui Sistem Informațional Geografic. În acest curs studenții vor învăța care sunt etapele de proiectare a unui SIG. De asemenea, vor învăța să elaboreze la nivel de proiect Sisteme Informaționale Geografice.

Descrierea cursului: Aplicații SIG în hidrologie și meteorologie

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii: În domeniul Meteorologiei-Hidrologiei se remarcă aplicabilitatea sistemelor GIS prin realizarea unor hărți de prognoză, de rezultate ale acțiunii unor factori, procese, fenomene, hărți de avertizare, poziționarea anumitor elemente, etc. În acest sens, cursul de față își propune să facă cunoscute aspectele aplicative legate de utilizarea tehnologiei SIG în hidrologie și meteorologie. Cursul oferă studenților bazele teoretice și anumite deprinderi practice necesare prelucrării datelor spațiale cu caracter hidrologic sau meteorologic într-un mediu SIG; prezintă modul de valorificare geoinformațională a datelor hidrologice și meteorologice.

Denumirea cursului: Sisteme de Poziționare Globală

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii: Cursul  Sisteme de poziționare globală (GPS) urmărește să introducă cursanții în problemele generale ale poziționării globale (principii de funcționare, constelații de sateliți GPS, protocolul NMEA, Trimble, Motorola, SIRF,  factori perturbatori), precum, mai ales în aplicații GPS geografice (cartografice) și negeografice (localizare, monitoring, aplicații în economia transporturilor, etc.).

Denumirea cursului: Teledetecție

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii: Cursul Teledetecție vizează câteva obiective interdependente. Primul, de ordin tehnic, este acela de a face înțelese noțiunile, principiile, tehnicile și tehnologiile de teledetecție, cea mai modernă metodă de investigare a suprafeței terestre. Prin al doilea obiectiv, cel științific, se urmărește o informare amplă, într-o formă sistematizată, privind domeniile de aplicare ale teledetecției în științele Pământului (geodezie, geologie, geomorfologie, meteorologie, climatologie, hidrologie, geoecologie, cartografie etc.) și asupra celor mai importante rezultate obținute.

V. Laboratoare

LABORATORUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE ,,BIOSTRATIGRAFIE ŞI PALEOGEOGRAFIE” Catedra Geografie Generală

În anul 1964, din iniţiativa dr. hab. profesor universitar Sobeţchi Vsevolod    în cadrul Catedrei Geografie Fizică Generală a fost creat Laboratorul de cercetări ştiinţifice ,,Biostratigrafie şi Paleogeografie”. Laboratorul a întrunit cadre didactice notorii care realizau cercetări ştiinţifice în domeniile: Geologie, Paleontologie, Biostratigrafie, Tafonomie, Paleobotanică, Paleogeografie. Printre primii cercetători ai laboratorului au fost: dr. hab., Sobeţchi Vsevolod , dr. Lungu Alexandru, dr. Ianachevici Alexandru, Balan Timofei, Trestian Grigore, dr. Plămădeală Gheorghe. Până în anul 1990, cercetările în laborator au fost efectuate pe tema: ,,Studiul formaţiunelor geologice de vârstă mezozoică şi cainozoică şi a reminiscenţelor de organisme fosile incluse în ele din regiunile periferice de sud ale Platformei Europei de Est”. Sursa financiară a lucrărilor de cercetare a fost din Proiectele de Contract efectuate în colaborare cu Trestul   Unional de Aerogeologie (Moscova), Expediţia Hidrogeologică a Moldovei (cu sediul la Dubăsari), Expediţia Geologică a Precernomoriei (Odessa), Direcţia Geologică a Republicii Moldova (Chişinău).

n scopul studiului formaţiunilor geologice de platformă şi a reminiscențelor de organisme fosile conservate în stratele de roci, colaboratorii laboratorului au organizat expediţii de cercetare nu numai pe teritoriul Republicii Moldova , dar şi în Regiunea Podoliei, Crimeea, Caucazul de Nord, Depresiunea Caspică, Kazahstanul de Vest.  În rezultatul lucrărilor efectuate în teren a fost colectat un bogat material geologic şi paleontologic. Analiza şi interpretarea acestor materiale a servit ca bază pentru întocmirea unei serii de scheme biostratigrafice şi paleogeografice regionale, elaborarea monografiilor şi articolelor ştiinţifice.

În perioada 1970-1990 tema de cercetare a laboratorului a fost inclusă în tematica unională ,,Legităţile evoluţiei lumii organice în Fanerozoi”, coordonată de Institutul de Paleontologie al AŞ,  ex –URSS. În baza cercetărilor efectuate în laborator şi a materialelor colectate au fost realizate 5 teze de doctorat (Lungu Alexandru, Ianachevici Alexandru, Plămădeală Gheorghe, Balan Timofei, Trestian Grigore) şi 2 teze de doctor habilitat (Sobeţchi Vsevolod, Lungu Alexandru).

Pe diverse probleme de paleontologie, tafonomie, stratigrafie, bionomie, paleogeografie au fost publicate în reviste republicane, unionale şi internaţionale din domeniu un număr de peste 350 de articole ştiinţifice, 9 monografii (autori: Sobeţchi Vsevolod, Lungu Alexandru, Plămădeală Gheorghe, Balan Timofei, Ianachevici Alexandru). Pe tematica de cercetare a laboratorului au fost editate 6 volume de articole ştiinţifice.

În anul 1969 colaboratorii laboratorului au participat la organizarea şi desfăşurarea Colocviumului Internaţional ,,Vîlceaua Kalcotov – stratotip al pleistocenului”, iar în anul 1972 – a Colocviumului Internaţional ,,Limita stratigrafică dintre neogen şi cuaternar”.  

Începând cu anul 1990 cercetările în laborator se efectuează în limita Platformei Moldoveneşti, în cadrul Proiectului Instituţional cu tema: ,,Reconstituirea mediului geologic în mezozoi şi cainozoi pe Platforma Moldovenească pentru estimarea genezei resurselor naturale, valorificarea şi utilizarea raţională a acestora”. Executorii în efectuarea cercetărilor pe proiect: dr. hab. Lungu Alexandru – coordonator ştiinţific, dr. Volontir Nina, Balan Timofei, Prepelița Afanasie, doctoranzi şi masteranzi. În ultimii ani în cadrul laboratorului au fost elaborate  și susținute 2 teze de doctorat (Nicoară Igor  și Delinschi Adrian).

Colaboratorii cercetători din Laboratorul de ,,Biostratigrafie şi Paleogeografie” colaborează cu cercetători: din Institutul de Geologie şi Institutul de Paleontologie, AŞ a Rusiei; din Institutul de  Evoluţie şi Sistematică a Animalelor, AŞ a Poloniei (Krakov); din Universitatea ,,Al. I. Cuza”, Iaşi; din Universitatea ,,Babeş Bolyai”, Cluj Napoca; din Universitatea ,,Aristotel”, Salonic (Grecia); din Department of Anthropology Rutgers, The State University of New Jersey; din Institutul de Geologie şi Seismologie, AŞ RM; din Institutul de Zoologie AŞ RM.

În colaborare cu Catedra de Geologie şi Paleontologie, Faculatea Geografie, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, sub coordonarea academicianului Ionesi Liviu în anul 2005 a fost editată  monografia ,,Sarmaţianul mediu şi superior de pe Platforma Moldovenească”. În colaborarea cu Institutul de Geologie AŞ a Rusiei a fost publicată lucrarea ,,Age of the Vallesian Lower Boundary” (Continental Miocene of Europe, 2006). O colaborare fructuoasă  menține laboratorul cu Institutului de Sistematică şi Evoluţia Animalelor, AŞ a Poloniei (Krakow). Rezultatele cercetărilor comune  au fost publicate în  Revista Institutului de Sistematică şi Evoluţia Animalelor, AŞ a Poloniei, în  articolul cu tema: ,,Insectivore mammals from the late Miocene of the Republic Moldova” (2009), în monografia: Faunal assemblages, stratigraphy and taphonomy of the LaTE  Miocene localities in the Republic of Moldova (2011).

Reminiscențe fosile unicale din colecțiile Laboratorului ,,Biostratigrafie şi Paleogeografieprezintă un deosebit interes pentru cercetătorii din domeniu. Frecvent, laboratorul este vizitat de cercetători paleontologi, biostratigrafi, geologi în scopul documentării materialelor din colecții de interes, pentru soluționarea unor probleme de ordin biostratigrafic, de evoluția a lumii organice,  de reconstituiri  ale arealelor de răpândire  ale unor specii de animale din trecutul geologic etc.

Rezultatele cercetărilor efectuate în laborator sistematic sunt prezentate prin comunicări ştiinţifice la Congrese, Conferinţe şi Simpozioane naţionale şi internaţionale de profil.

În cadrul Laboratorului ,,Biostratigrafie şi Paleogeografie”, recent a fost lansat     Cercul  științific studențesc ,,Tânărul  Paleontolog”. Conducătorul științific al cercului este lectorul universitar Prepelița Afanasie.

Colaboratorii  Laboratorului  ,,Biostratigrafie şi Paleogeografie”într-o activitate de cercetare
Colaboratorii Laboratorului ,,Biostratigrafie şi Paleogeografie”, participanți la Conferința a VI –a a Zoologilor cu participare Internațională,
Institutul de Zoologie AȘRM
Cercetători din Universitatea ,,Aristotel”, Salonic (Grecia) și din Department of Anthropology Rutgers, The State University of New Jersey în vizită cu scop de consultație în Laboratorul ,,Biostratigrafie şi Paleogeografie”. 
Membrii Cercului  științific studențesc ,,Tânărul  Paleontolog” studiază reminiscențe de faună fosilă în Laboratorul  ,,Biostratigrafie şi Paleogeografie” 

VI. Activitatea didactică

VII. Planul de lucru a catedrei