Catedra Biologie Vegetală
Actualmente, catedra menţine legăturile de colaborare profesională cu centrele ştiinţifice ale AŞM (Grădina Botanică, Institutul de Genetică și Fiziologie a plantelor, Institutul de Cercetări ştiinţifice „Porumbeni”, rezervaţia „Codrii”), cu comunitatea profesorală din majoritatea instituțiilor preuniversitare, unde activează absolvenții facultății de Biologie și Chimie, precum și unele instituții universitare din Moldova, Ucraina, România, Polonia. Din anul 2016, catedra are contract de colaborare cu catedra Biologie vegetală, Universitatea Agrară de Stat din Moldova, care are drept scop promovarea instruirii și cercetării prin antrenarea celor mai de seamă specialiști din domeniu în procesul de instruire, cercetare și perfecționare a cadrelor științifico – didactice, studenților, masteranzilor și doctoranzilor. Un loc aparte în activitatea catedrei îl ocupă – perfecţionarea profesorilor din şcoli şi licee în vederea acumulării valorilor didactice care contribuie la îmbunătățirea creativității, protecției și aplicării în practică a competențelor și cunoștințelor.
Un interes deosebit pentru studenți prezintă cercul ”Botanistul”, coordonatori: Eugenia Chiriac, dr., conf. univ. Boris Nedbaliuc, dr., conf. univ., Sofia Grigorcea, dr., conf. univ., la ședințele căruia deseori participă elevii împreună cu profesorii de la multe Licee și Centre de excelență din municipiul Chișinău.
Majoritatea profesorilor de la catedră sunt împlicați în elaborarea materialelor și petrecerea Olimpiadei de Biologie (zonală și republicană).
Începând cu anul fondării catedrei şi până-n prezent toate cercetările ştiinţifice s-au efectuat în două direcţii care corespund celor două subdiviziuni ale catedrei: Biodiversitatea, ameliorarea şi utilizarea raţională a resurselor naturale şi Problemele contemporane ale didacticii biologiei.
II. Istoria catedrei
Catedra Biologie vegetală a fost înființată în anul 1954 în contextul reorganizării învățământului pedagogic din țară. La momentul respectiv se numea Catedra de Botanică și era condusă de tânărul (de atunci) doctor în biologie, Boris Matienco. La catedră activau 9 titulari, inclusiv, 4 doctori în științe biologice: B.Matienco; Gh.Simonov; V.Șubernețchi; P.Crăciun, 12 cumularzi şi 6 laboranţi. Prin efortul și străduința membrilor catedrei au fost elaborate şi predate cursuri de: Botanică morfologică și sistematică; Fiziologia plantelor; Bazele agriculturii; Darvinismul; Metodica predării biologiei. Ulterior, mulți dintre colaboratorii catedrei au devenit personalități notorii în cercetare, educație și alte domenii ale economiei naționale.
Boris Matienco, doctor habilitat, academician. Primul șef al Catedrei de Botanică (1955-1959). Ulterior este invitat la Chișinău, unde se consacră activității de cercetare: fondatorul Școlii științifice în domeniul Anatomiei și Citologiei vegetale din Republica Moldova; elaborează și publică primul Manual de Morfologie a plantelor în limba română (cu caractere chirilice); autorul strategiei dezvoltării fructelor, structurii, ultrastructurii evoluției lor și a carpoculturii in vitro ca direcție nouă în biotehnologia vegetală; inițiatorul și promotorul metodelor moderne de microscopie electronică în Moldova; fondatorul Complexului experimental Carpotron – 1. Om Emerit în Știință și Învăţământ, laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova, membru asociat al IFSEM (Paris, Franţa). Decorat cu ordinul ,,Gloria muncii”, și medalia ,,Dimitrie Cantemir”.
Funcția vacantă de șef al catedrei, după plecarea domnului Boris Matienco, timp de 12 ani (cu excepția anilor 1974-77) este ocupată de către Vladimir Șubernețchi, doctor, confe -rențiar universitar. Activitatea didactică și științifică a căruia s-a materializat în elaborarea și predarea cursurilor de Morfo -logie și Sistematica plantelor, precum și conducerea de lu -crări practice/laborator (Morfologia și Anatomia plantelor), practicilor de teren, inclusiv, activități extracuriculare etc. Rezultatele obținute au fost oglindite în articole originale, mai cu seamă din domeniul Morfoanatomiei plantelor și Didacticii biologiei și publicate în diferite reviste și culegeri din țară.
În 1962 în baza Catedrei de Botanică se formează Catedra de Fiziologia plantelor şi Metodica predării biologiei, în fruntea căreia a fost numit domnul Petru Crăciun, doctor în biologie. Un an mai târziu, şef al catedrei respective, devine Petru Tarhon, doctor habilitat, profesor universitar. Ulterior, dumnealui, se consacră activității de cercetare, devenind savant în domeniul Fiziologiei plantelor angio -sperme lemnoase, introduse în Moldova și Botanicii experi –mentale, Biotehnologiei celulare, Evoluției regimului hidric. A fondat o nouă direcție de cercetare în biologie: Ecofiziologia vegetală introductivă. A introdus și aclimatizat în Moldova plantele de Albizzia iulibrissin Durazz, creând o nouă populație de plante, rezistente la condițiile climaterice ale Moldovei. Fondator și Președinte al Ligii Pedagogilor din Republica Moldova. Membru al Societății Botaniștilor din Moldova. Om Emerit în Știință și în Învățământ. Laureat al Prermiului de Stat. Diplomă de recunoștință a AȘM și medalia „Dimitrie Cantemir”.
După plecarea lui Petru Tarhon, Catedra de Fiziologia plantelor și Metodica predării biologiei a fost condusă de către Victor Crupinschi, specialist în Didactica biologiei. În perioada anilor 1964-65, în baza Catedrei de Fiziologia plantelor și Metodica predării biologiei se înființează Catedra Bazele agriculturii, condusă de către Ion Gemăneanu – doctor în agricultură.
În perioada anilor 1969 -1974, respectiv, 1977 -1984, în fruntea Catedrei de Botanică s-a aflat Ion Danilov, doctor, conferențiar universitar. Specialist în Algologie, Hidrobio -logie, Sistematica plantelor. A realizat cercetări minuțioase asupra speciilor de alge bioindicatoare şi invazive din diverse ecosisteme acvatice, precum și a productivității acestora. A elaborat și predat cursuri de Sistematica plantelor, Morfologia și Anatomia plantelor. În perioada anilor 1985-1988 a activat în calitate de prodecan al facultății Biologie și chimie. Deosebita pregătire de specialitate și capacitatea organiza -torică au determinat cooptarea pe o perioadă de 3 ani a domnului Ion Danilov în calitate de profesor în Cuba.
La catedră erau invitați să activeze cei mai buni absolvenţi ai instituţiei Alma mater. Activitatea cadrelor didactice era direcționată asupra îmbunătățirii conținutului, metodelor, formelor și mijloacelor de instruire, optimizării orientării ecologice și cultural – estetice. Un rol aparte îi revenea cercetării științifice a studenților. Mulți dintre membrii catedrei şi-au consacrat viața concomitent cu activitatea de predare și cercetării lumii vegetale, devenind personalități recunoscute în domeniile respective, atât în țară cât și peste hotare, cum ar fi:
Eudochia Zagorneanu, doctor habilitat, profesor universitar. După terminarea studiilor la facultatea Biologie și Chimie, activează în calitate de lector-asistent la Catedra de Botanică (1961-1963). Ulterior, se consacră cercetării și activității de predare. Obține rezultate deosebite în mai multe direcții de cercetare a biologiei, cum ar fi: concepția tipurilor carpohistologice idioadaptive; ontomorfogeneza structurii fructelor genului Lycopersicon (tomate); ultrastructura carotenoidoplastelor; concepția organizării polistructurale a aparatului lizozomal; modelul inițial carpelar al creșterii și dezvoltării fructelor. Apreciată cu Premiul Prezidiului Academiei de științe a RSS Moldovenești; Diploma de onoare a Prezidiului AȘM; Diploma Consiliului Național de Acreditare și Atestare.
Valentin Codreanu, doctor habilitat în biologie. După terminarea studiilor la facultatea Biologie și Chimie, activează în calitate de lector – asistent la Catedra de Botanică a Institutului Pedagogic din Tiraspol (1963 – 64). Ulterior se consacră activității științifice: șef al Laboratorului de Anatomie a Plantelor; șef interimar al Laboratorului Embriologie și Anatomie a Plantelor; cercetător științific principal la Grădina Botanică; autor și coautor: lucrări științifice; monografii, etc.
Andrei Negru, doctor habilitat, academician. După terminarea studiilor la facultatea Biologie și Chimie, activează în calitate de lector – asistent la Catedra de Botanică a Institutului Pedagogic din Tiraspol (1963-66). Ulterior se consacră activității științifice devenind personalitate marcantă, cunoscut și apreciat în țară și peste hotare pentru realizările sale în domeniul biologiei vegetale, florei fosile și contemporane. Academicianul Andrei Negru este fondatorul Școlii de paleobotanică din Republica Moldova. Autor a 127 de taxoni paleofloristici noi pentru știință. A pregătit 24 de doctori și doctori habilitați în științe biologice. Deține două brevete de invenție. Pentru aportul substanțial la dezvoltarea științelor botanice a fost decorat cu distincția de stat „Meritul Civic”, Premiul „Grigore Antipa”, Medalia „Dmitrie Cantemir”, Diploma de gradul întâi al Guvernului Republicii Moldova.
Ana Ștefârță, doctor habilitat în biologie. După terminarea studiilor la facultatea Biologie și Chimie, activează în calitate de lector–asistent la Catedra de Botanică a Institutului Pedago -gic din Tiraspol (1965-68). Ulterior se consacră activității știin -țifice: cercetător științific coordonator în Laboratorul Floră și Geobotanică din cadrul Grădinii Botanice; șef al Ierbarului, par -ticipant activ la construcția Grădinii Botanice; autor și coautor la un număr apreciabil de lucrări științifice, monografii, etc.
Anastasia Ștefîrța, doctor habilitat, profesor cerce -tător. Îşi face studiile la Universitatea de Stat din Tiraspol (1960-1965), după care se încadrează în procesul didactic și de cercetare în calitate de asistent la Catedra de Fiziologie a Plantelor (1965-1972). Ulterior, activează în cadrul AȘM. Cercetările desfășurate pe întreaga perioadă de activitate au fost/sunt axate pe problema regimului hidric al plantelor. A realizat în calitate de conducător științific mai multe proiecte, Activitatea științifică este reflectată în peste 260 de lucrări, inclusiv 6 monografii, peste 140 articole în reviste de presti -giu şi 90 de rapoarte la diferite forumuri de specialitate din republică şi de peste hotare, broşuri şi culegeri de lucrări de laborator la fiziologia plantelor. Deţine 27 brevete de invenţie. Elaborările ştiinţifico-aplicative au fost menţionate la saloanele internaţionale de invenţii cu medalii de aur, argint, bronz, Marele Premiu al AGEPI şi cu alte distincţii. Este deținătoarea Medaliei de Aur a OMPI.
III. Membrii catedrei
Cadrele didactice de la Catedra de Botanică (din perioada respectivă): Valentin Codreanu, Vasile Chirtoacă, , Larisa Neniţă (Zamba), Afanasie Istrati, Ion Pavalache, Ion Mândâcanu, Lucia Malancea, Tudor Seinic, Eugenia Pulbere, Vasile Grati, selectate riguros pe baza aptitudinilor și profesionalismului, alături de Vladimir Șubernețchi, doctor, conferențiar universitar (docent), Ion Danilov, doctor, conferențiar universitar (docent), Varvara Colomeicenco, doctor, conferențiar universitar (docent), Andrei Blajevschi, lector superior, Irina Jîlchina, doctor, conferențiar universitar (docent), Nina Migulea, doctor, conferențiar universitar (docent) şi alții, au depus o amplă activitate științifico – didactică care a contribuit la imbunătățirea calității instruirii la catedră.
Pulbere Eugenia, conferențiar universitar
Grati Vasile, doctor habilitat, profesor universitar
În perioada anilor 1984-2009, locul vacant de șef al Catedrei de Botanică este ocupat prin concurs de către domnul Vasile Grati, doctor habilitat, profesor universitar. Absolvent al Facultății de Biologie și chimie (promoția 1963). Domenii de activitate ştiinţifică: Citogenetica vegetală (tomatele), Botanica (morfologia şi anatomia plantelor, cariosistematica), Didactica biologiei. A elaborat și predă cursuri universitare la ciclul I (Licență) şi ciclul II (Masterat). Este autor a cca 172 lucrări ştiinţifico– metodice, inclusiv, monografii, manuale şi materiale didac -tice. Savantul Vasile Grati este coautor a 8 soiuri noi de tomate, dintre care şase sunt omologate în Republica Moldova. Este autor a unui brevet de invenţii şi deţinător a două certificare de autor. Membru al Seminarului ştiinţific la Botanica și Didactica biologiei. Membru al Comisiei de experţi de pe lângă Comitetul Naţional de Evaluare şi Acreditare. Formator central pentru implementarea Curriculumului în învăţământul gimnazial şi liceal. Membru al Asambleei Academiei de Ştiinţe a RM. Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova; Deținător al medaliilor: „Veteran truda”; „Meritul civic” și „Dimitrie Cantemir”.
Activitatea didactică și științifică desfășurată de către colectivul catedrei a contribuit în permanență la dezvoltarea învățământului general și a cercetării din Republica Moldova. Unul din obiectivele principale a fost și rămâne – completarea catedrei cu cadre tinere și talentate. În acest context la catedră sunt invitați absolvenții – Eugenia Chiriac, promoția 1985 și Boris Nedbaliuc, promoția 1986. De la Institutul de Cercetări ştiinţifice în domeniul Agriculturii irigate şi Legumiculturii este Adam Begu în calitate de lector asistent.
Nedbaliuc Boris, doctor, conferențiar universitar
Absolvent al Facultății de Biologie și chimie (promoția 1986). Domenii de activitate ştiinţifică: Taxonomie, Ecologie şi productivitatea algelor. A elaborat și predă cursuri universitare la ciclul I (Licență) și ciclul II (Maste -rat). Este autor și coautor la cca 150 lucrări științifico – metodice, inclusiv – monografii, manuale şi materiale di -dactice. A efectuat stagii de perfecționare în România (Craiova), Polonia (Cracow) și Moldova. Participă în cadrul unor proiecte interne și instituționale. Coordonator de proiect cu studenții. Membru al Seminarului ştiinţifico-didactic pentru cadrele didactice din instituţiile preuniversitare “Instruire prin cercetare pentru o societate pros -peră” din cadrul Facultății Biologie şi Chimie, UST. Membru al Consiliului facultății Biologiei şi chimie. În perioada 2001 -2012 a deținut funcția de decan al facultății de Biologie și chimie. Membru Seminarului Științific de Profil 03.00.05. Șeful Laboratorului „Biotehnologii ecologice” din cadrul facultății Biologie și chimie. Deține Diploma Ministerului Educației al Republicii Moldova (2014).
Begu Adam, doctor habilitat, profesor universitar
În vara anului 1992, când războiul de pe Nistru ia amploare, din partea primelor persoane de stat a Republicii Moldova se emite un Ordin de retragere urgentă a primei Instituții de Învățământ Superior la Chișinău. Astfel, Institutul pedagogic ”Taras Șevcenco” din Tiraspol, devine Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chișinău). Comu -nitatea universitară, inclusiv și membrii catedrei: (cu câteva excepții, care au hotărât să rămână în Tiraspol) s-au pomenit în fața unui nou început. A urmat o muncă de mare responsabilitate: restabilirea și amenajarea laboratoarelor și sălilor de curs cu utilaje, materiale și instrumente corespunzătoare; crearea condițiilor pentru desfășurarea optimală a orelor de curs, lucrărilor de laborator și aplicațiilor de teren. Au avut loc și optimizări între catedre. Astfel, Catedra de Botanică se comasează cu Catedra de Fiziologia plantelor și Metodica predării biologiei (cu profesorii respectivi: Vladimir Macoveev; Mircea Navroțchi; Rodica Nedbaliuc) și Catedra Bazele agriculturii (Vladimir Olaru) într-o singură catedră – Catedra de Botanică și Fiziologie a plantelor.
Macoveev Vladimir, doctor, conferențiar universitar
Navroțchi Mircea, doctor, conferențiar universitar
Nedbaliuc Rodica, lector universitar
La catedra nou, formată sunt invitați doctorii în ştiinţe agrare: Petru Patienco şi Elena Iurcu-Străistaru, precum şi proaspeţii absolvenţi: Nicolai Aluchi (promoția 1993), Stela Gânju (promoția 1993), Ion Botezatu (promoția 1993); Liliana Zepca (promoția 1997).
Patienco Petru, doctor habilitat, profesor universitar
Iurcu-Străistaru Elena, doctor conferențiar universitar
Aluchi Nicolai, doctor conferențiar universitar
În decembrie 2000, în legătură cu Reforma învățământului universitar și preu -niversitar din Republica Moldova s-a format Catedra de Biologie vegetală, condusă în continuare de Vasile Grati, doctor habilitat, profesor universitar.
Chiriac Eugenia, doctor, conferențiar universitar, şeful catedrei
În această perioadă, disciplinele de la catedră untr-un proces continuu de actualizare, de integrare a noilor domenii de rând cu cele de bază prin prisma aplicativă și a interdisciplinarității, atât la ciclul I – licență, cât și ciclul II – masterat. La catedră sunt invitați cadre noi titulari și prin cumul:
Grigorcea Sofia, doctor, conferențiar universitar
Daniela Placinta, asistent universitar, profesor de biologie, doctorand
Pavel Pînzaru, dr., cercetător științific coordonator, conferențiar universitar
IV. Lista disciplinelor
Catedra Biologie vegetală contribuie la pregătirea cadrelor de înaltă calificare la următoarele specialități (cu disciplinele respective):
Ciclul I
Frecvența la zi:
Biologie: Morfologia plantelor I; Morfologia plantelor II; Citologia; Microbiologia; Sistematica plantelor I; Sistematica plantelor II; Vegetația Moldovei; Bazele biologice ale agriculturii; Genetica; Biogeografia; Hidrobiologie; Evoluționismul; Fiziologia vegetală; Practica de inițiere.
Ecologie: Morfoecologie vegetală I; Morfoecologie vegetală II; Citologie ecologică; Microbiologie ecologică; Taxonomia vegetală I; Taxonomia vegetală II; Genetica; Biogeografia; Floricultura; Evoluționismul; Ecofiziologia vegetală;Practica de producție; Practica de licență.
Biologie și chimie Morfologia plantelor I; Morfologia plantelor II; Sistematica plantelor I; Sistematica plantelor II; Citologia; Didactica biologiei; Microbiologia; Agrobiologia; Practica pedagogică I; Genetica; Biogeografia; Evoluționismul; Istoria biologiei; Fiziologia vegetală; Practica de inițiere; Practica pedagogică II; Practica de licență.
Chimie: Bazele biologiei.
Chimie și biologie: Morfologie vegetală; Sistematica vegetală; Citologia; Didactica biologiei; Fiziologia vegetală; Fitopatologia; Genetica; Hidrobiologie.
Frecvență redusă:
Biologie: Morfologia plantelor I; Morfologia plantelor II; Citologia; Sistematica plantelor I; Sistematica plantelor II; Microbiologia; Genetica; Floricultura; Didactica biologiei; Practica pedagogică I; Biogeografia; Fiziologia vegetală; Istoria biologiei; Practica pedagogică II; Evoluționismul; Bazele biologice ale agriculturii.
Biologie și sanologie: Morfologia plantelor I; Morfologia plantelor II; Citologia; Sistematica plantelor I; Sistematica plantelor II; Genetica; Floricultura; Didactica biologiei; Practica pedagogică I; Biogeografia; Fiziologia vegetală; Istoria biologiei; Practica pedagogică II; Evoluționismul; Plantele medicinale; Microbiologia medicală.
Chimie: Botanică; Fiziologia plantelor.
Ciclul II
Biologie modernă și tehnologii în instruire: Metode contemporane de instruire în biologie; Istoria și metodologia biologiei; Bionica; Fiziologia rezistenței ecologice a plantelor de cultură; Bioindicatorii și evaluarea calității mediului; Micologia experimentală; Flora și vegetația Republicii Moldova; Stagiu de practică la specialitate.
Biologie aplicată: Genetica umană și biologia moleculară; Istoria și metodologia biologiei; Bionica; Fiziologia rezistenței ecologice a plantelor de cultură; Bioindicatorii și evaluarea calității mediului; Micologia experimentală; Flora și vegetația Republicii Moldova; Stagiu de practică la specialitate.
Biologie și psihologia sănătății: Genetica umană și biologia moleculară; Fitoterapia; Microbiologia medicală.
V. Laboratoare
Începând cu anul fondării catedrei şi până-n prezent toate cercetările ştiinţifice s-au efectuat în două direcţii care corespund celor două subdiviziuni ale catedrei: Biodiversitatea, ameliorarea şi utilizarea raţională a resurselor naturale şi Problemele contemporane ale didacticii biologiei.
În corespundere cu aceasta la catedră activează patru laboratoare:
Laboratorul de Morfologie şi Anatomia plantelor –
Obiective: studierea celulei – ca unitate structurală și funcțională a viului; cunoașterea structurii, ultrastructurii, compoziției chimice, reproducerii, diferențierii și metodelor de studiere a celulelor procariote și eucariote. studierea particularităților și diversității structurii organismelor vegetale, prin prisma funcției și modificărilor în evoluție a organelor (vegetative și generative) în dependență de condițiile ecologice; studierea diversității modului de reproducere a plantelor și evoluția reproducerii sexuate; studierea evolutivă a diversității formelor vitale ca rezultat al interacțiunii cu mediul.
În cadrul laboratorului activează grupul de cercetare: Citogenetică vegetală și ameliorarea plantelor.
Laboratorul de Sistematică vegetală
Obiective: studierea principiilor, metodelor și regulilor de clasificare a lumii vegetale prin prisma cunoașterii, răspândirii și utilizării raționale a resurselor vegetale de pe Terra, inclusiv, adaptarea organismelor vegetale la diferite condiții de viață; studierea legăturilor de rudenie dintre diferite grupuri de organisme vegetale, conștientizarea necesității ocrotirii și conservării biodiversității în condițiile actuale; acumularea și sistematizarea informației în elaborarea principilor și procedeelor de folosire și conservare a fitocenozelor; studierea legăturilor dintre comunitățile vegetale, animale și componentele lor prin prisma factorilor geografic și antropic.
În cadrul laboratorului de Sistematică vegetală activează 2 grupuri de cercetare: Algologieși Micologie și Monitoringul și bioindicația ecosistemelor terestre.
Laboratorul de Fiziologie vegetală
Obiective: cunoașterea mecanismelor fiziologo-biochinice și moleculare ale proceselor vitale ale plantelor; cunoașterea esenței celor mai importante procese vitale – fotosinteza, respirația, creșterea și dezvoltarea organismului vegetal; familiarizarea studenților cu diversitatea microorganismelor și rolul lor în natură, economia națională și medicină.; studierea particularităților structurale și taxonomice a fitoparaziților depistați în diferite agrocenoze.
În cadrul laboratorului de Fiziologie vegetală activează 2 grupuri de cercetare: Status-ul hidric şi reglarea homeostazei apei în interconexiunea de organe „rădăcini-tulpini-frunze”la porumb și Studierea diferitor culturi pomicole după rezistența la acțiunea factorilor biotici stresați, patogeni și fitofagi;
Laboratorul Didactica biologiei
Obiective: familiarizarea studenților cu conținutul curriculei, manualelor de biologie, literaturii suplimentare la disciplinele biologice și specificul predării lor în școala modernă. cunoașterea teoretică a materialului de studiu, identificarea metodelor și formelor de lucru cu studenții în vederea proiectării și organizării lecțiilor în predarea biologiei.
În cadrul laboratorului activează grupul de cercetare: Învățarea prin cercetare prin prisma interdisciplinarității.
VI. Activitate didactică
Schimbările sociale şi politice ale țării din ultima perioadă s-au reflectat inclusiv şi asupra activităţii catedrei. În acest context, membrii catedrei sunt mereu preucupați de: îmbunătățirea permanentă a condițiilor de instruire și cercetare a studenților biologi;revizuirea periodică/elaborarea curriculumurilor (programelor analitice) pentru unitățile de curs ale catedrei; promovarea la un nivel științifico-metodic înalt a cursurilor fundamentale, de specializare, seminarelor, lucrărilor practice și de laborator;organizarea lucrului individual și extracuricular cu studenții; dirijarea procesului de elaborare și susținere a tezelor de licență și de master; organizarea și efectuarea cercetărilor științifice, evidențierea aspectului aplicativ, implementarea unor aspecte în procesul instructiv-didactic;organizarea și dirijarea practicii pedagogice, stagiilor de inițiere în producție, de licență și de master, etc.
Anul 2020 a început cu o nouă provocare atât pentru țara noastră, cât și pentru lumea întreagă, pandemia –COVID-19. Întreaga societate civilă a intervenit cu măsuri de răspuns pentru atenuarea impactului acestei infecții asupra sistemului educațional. Membrii catedrei Biologie vegetală, de rând cu întregul colectiv profesoral al Universității de Stat Tiraspol s-au mobilizat pentru găsirea soluțiilor tehnice în scopul facilitării instruirii studenților în format on-line, folosind ca instrument – tehnologiile informaționale.În aceste condiții, studenții și profesorii comunică deja nu în sălile de clasă, ci de acasă, la monitorul calculatorului, astfel încât procesul de studii să nu fie oprit. Se utilizează mai multe platforme educaționale, la care, studenții au acces la suporturile de curs, și au posibilitatea de a expedia profesorilor temele îndeplinite, inclusiv, lucrul individual. Astfel, activitatea membrilor catedrei demonstrează că revenirea din carantină la procesul de instruire normal, va avea un impact pozitiv asupra utilizării mai eficiente a instrumentelor digitale în diverse activități instructiv–educative.
VII. Planul de lucru a catedrei
- Revizuirea periodică/elaborarea curriculumurilor (programelor analitice) pentru unitățile de curs ale catedrei;
- Promovarea la un nivel științifico-metodic înalt a cursurilor fundamentale, de specializare, seminarelor, lucrărilor practice și de laborator;
- Organizarea lucrului individual cu studenții; dirijarea procesului de elaborare și susținere a tezelor de licență și de master;
- Organizarea și efectuarea cercetărilor științifice, evidențierea aspectului aplicativ, implimentarea unor aspecte în procesul instructiv-didactic;
- Organizarea și dirijarea practicii pedagogică, stagiilor de inițiere în producție, de licență și de master.